PARLAMO MONDIAL! – Le duceme lecion: “Verbes (imperativ i condicional)”

LE DUCEME LECION – “Verbes (imperativ i condicional)”

1. Imperativ por le secunde person in singular i plural
ha le mem forme come le tempo presente, il fina se con -a

Exemples:
Lecta!
Canta!

Por le primer person in plural (“nu”) le forme del imperativ
fina se con -amo

Exemples:
Parlamo Mondial!
Andamo!

Le verbe iregulari “ser” in imperativ
devena se! i semo!

Exemples:
Se felice!
Semo contente!

2. Condicional va expresate con -aria

Exemples:
Si yo havi tempo, yo visitaria les.
El certanmente non dicaria lo.

Le verbe iregular “ser” in condicional devena seria

3. Por expresar le subjunctiv (por exemple
un desir a far algo), on usa le parol “que”
i le verbe in su forme ordinari de tempo presente.

Exemples:
Que li ja vena!
Que lo e veritá!

Le continuacion secuara in le prochan lecion.

 

LE DUCEME LECION: exersices

Inserta le formes corecte:

1. Si il evi riche, il (comprar) … un nov casa.
2. Que tu (trovar) … felicitá!
3. Nu (cantar) … ensemble!
4. (Dar) … me cil libre!
5. Si le tempe evi bel, nu (andar) … al excursion!
6. Que lo non (ser) …un plesanteriá!
7. Nu (aprendar) … Mondial rapidemente!
8. (Monstra) … me lo que tu e scribante.
9. Si vu non aprendavi Mondial, vu non (povar) … parlar lo!
10. (Dicar) … lui, que el non conosa lui.

E que tu ja pova usar bien le imperativ i condicional?

Published in: on August 3, 2009 at 2:52 am  Comments (3)  
Tags: , ,

PARLAMO MONDIAL! – Le unceme lecion: “Verbes (introducion)”

LE UNCEME LECION - “Verbes (introducion)”

Infinitiv in le voce activ fina se con -ar

Exemples:
cherchar, soniar

1. Tempo presente va expresate con -a

Exemples:
Yo parla.
Tu lecta.

2. Tempo imperfecte va expresate con -avi

Exemples:
Il cantavi.
El escultavi.

3. Tempo futur va expresate con -ara

Exemples:
Nu dansara.
Vu viajara.

Atencion:
Lo existe solo un verbe iregulari, il e le verbe “ser”
(in englese “to be”)

Tempo presente: Yo e contente.
Tempo imperfecte: Il evi sei amico.
Tempo futur: Li sera tosto ci.

Le continuacion sequara in le lecion prochan.

  
LE UNCEME LECION: exersices

Inserta le formes corecte:

1. Li (viajar) …  tosto a América Sude.
2. Yer yo (visitar)…  le nov butica.
3. E que anque vu intenda da (parlar) …  Mondial?
4. Soldi (ser) …  deman.
5. Tacia te! El (cantar) …  ora, yo vola (escultar) …  .
6. Avan-yer yo (lectar) …  un libre mul interesante.
7. Fa un semana li (comencar) …  da studiar Mondial.
8. Coi (far) …  tu hodie?
9. Dopo-deman li (comprar) …  un nov auto.
10. U (ser) …  le citá, in quel il habita?

E que tu ja memora te cil tri formes i le infinitv?

Published in: on July 23, 2009 at 1:51 pm  Leave a Comment  
Tags: , ,

“Le Fea” (da Charles Perrault, traductate in Mondial, tuto)

Un vidua havi du filias. Le plu viel evi si simil al matre per su caracter i face, que chascun, que vidavi lei, povavi pensar, que il vida le matre; li ambe evi si desagreable i si fier, que on non povavi vivar con les. Le plu jun filia, que evi le plen portrete de su patre selon su bontá i honestitá, evi ultre lo un del mas bel filies, le queles on povavi trovar. Perque chascun ama usualmente un person, que e simil a lui, donque cil matre amavi in maner ardante su plu viel filia, i in le mem tempo el havi odie terible contre le plu jun. El favi lei manjar in le cocina i travaliar sin cesar. Entre altre cosas cil infante infelice evi obligate du voltes in chascun dia da andar por prendar acua in un place mul lontan i aportar al casa un plen pote grande. Un dia, cuando el evi pre cel surce, venavi a lei un fema povre, que demandavi lei de donar a  lei un beve. “Con plesur, mi bona”, dicavi le bel filie. I el ha imediatemente lavate su pote i prendate le acua in un place mas nete del surce i aportavi lo al fema, sempre suportante le pote, porque le fema povaria bevar plu comfortemente. Cuando le bon fema havi extingate su site, el dicavi al filie: “Tu e si bel, si bon i si honeste, que yo deva far te un don” (car el evi un fea, que havi prendate un forme de povre fema de vilage por vidar, come grande sera le amabilitá de cil jun filie). “Yo fa te un don” continuavi le fea, “que a chascun parol, que tu dicara, fuor de tui boca saliara o un flor o un petra costose”. Cuando cil bel filie havi venate a casa, sei matre insultavi lei, por coi el havi revenate si tarde del surce. “Pardona me, matre”, dicavi le filie infelice, “que yo restavi si longuemente”. I cuando el evi parlante cil paroles, fuor de sei boca ha saltate tri rosas, tri perles i tri diamantes grande. “Coi vida yo!” dicavi sei matre con etonamente mul grande. “Lo me sembla, que fuor de sei boca salta perles i diamantes! De coi vena cilo, mi filia?” (Cilo evi le primer volte, que el nomavi lei sei filia). Le infante infelice racontavi lei naïvemente tuto coi havi evenate, i mentre que el evi parlante, saltavi fuor de sei boca multitude de diamantes. “Si lo e cosí” dicavi le matre, yo deva expediar a la mi filia. Maria, regarda, coi e sortante fuor del boca de tui sorora, cuando el parla; non te seria agreable de har le mem habilitá? Tu solo deva andar  al surce por prendar acua; i cuando un fema povre demandara de te bevar, tu lei donara lo amablemente. ” “Lo seria mul bel”, respondavi le filia rudemente, “que yo andaria al surce!” – “Yo vola, que tu anda a la,” dicavi le matre, “i anda imediatemente!” Le filia andavi, ma sempre murmurante. El ha prendate le mas bel vase de argente, le quel evi in le apartamente. Sitosto que el havi arivate al surce, el vidavi un seniora, vestate mul richemente, que sortavi del foreste i demandavi de lei bevar (cilo evi le mem fea, que havi prendate le forme i vestimentes de princesa, por vidar, come grande seria lo male de cil filie). “Ha yo venate a ci,” dicavi lei le rude i fier filie, “por donar te bevar? Certanmente, yo ha aportate un vase de argente specialmente por lo, por donar bevar a cil seniora! Mi opinion e: prenda tu mem acua, si tu vola bevar.” – “Tu nulmente e amable,” dicavi le fea sin coler. “Bien, poique tu e si preste a servar, yo fa te  un don, que a chascun parol, que tu parlara, saliara fuor de tui boca o serpente o rana.” Sitosto que sei matre havi remarcate lei, el criavi a lei: “Bien, mi filia?” – “Si, matre”, respondavi lei le ruda, gectante a fore un serpente i un rana. – “Oh ciel!” exclamavi le matre, “coi vida yo? Sei sorora e culpable in tuto; yo va pagar lei por cilo!” E el imediatemente curavi por batar lei. Le infante infelice ha curate via i cachavi se in le mas prochan foreste. Le filio del rege, le quel havi revenate de chase, encontravi lei; i vidante que el e si bel, il questionavi lei, coi el fa ci tuto sol i por coi el plora. – “Oh, senior, mi matre ha exilate me fuor de le casa.” Le prince, que vidavi que fuor de sei boca saliavi plure perles i plure diamantes, demandavi lei que el dicaria lui, de u cilo vena. El racontavi lui su tute aventur. Le prince consideravi que tel habilitá ha un valor plu grande di tuto, que on povaria dar come un dote a un altre seniorina, il ha conductate lei via al palace de su patre, le rege, u il ha maritate se con lei. Ma de sei sorora nu pova dicar que el ha devenate si inamable, que sei propre matre exilavi lei via de se, i le filie infelice, hante multo curate i trovante nul, que povaria aceptar lei, tosto moriavi in un cante de foreste.

Published in: on July 13, 2009 at 4:24 am  Leave a Comment  
Tags: , ,

Le traducion de “Le Fea” e ja finate

Le traducion del fable scribate da Charles Perrault – “Le Fea” e ja finate. Naturalmente tute partes trova se in mi blogue,
ma come yo ha dicate avante, ora yo va publicar tuto in un article. Tosto yo comenzara un nov traducion de altre texte.

Published in: on July 13, 2009 at 4:19 am  Leave a Comment  
Tags: , ,

PARLAMO MONDIAL! – Le deceme lecion: “Agectives i pronomes posesiv”

LE DECEME LECION - “Agectives i pronomes posesiv”

Agectives posesiv in singular:

mi (primer person)
tui (secunde person)
sui (trime person masculin i neutral)
sei (trime person feminin)

In plural:

nostre (primer person)
vostre (secunde person)
lor (trime person)

“votre” pova var usate in singular por monstrar respecte
a le altre person.

Exemples:
Cilo e votre biliete, senior.
Seniora, ple non ublia votre parapluvie!

Pronomes posesiv va create con adicion de “le”,
in plural li receva le “s” final.

Exemples:
Cil libre e le mi.
U e le tuis?

Le pronome “su” significa “sui propre” o “sei propre”.

Exemples:
El ama su filia.
Il ha aportate su cosas.

 

LE DECEME LECION: exersices

Inserta le paroles corecte:

1. Il multo raconta de … travalie.
2. Marco, cilo e … biciclete? Yo anque vola un!
3. Le eleves i … genitores godavi del festin in le scola.
4. Doctor, quel e … opinion?
5. Cil tartete e le … . Non tucha lo!
6. Ha tui fratre visitate le citá? Yo vidavi … auto devan tui casa.
7. Seniores, tute paperes besoniate e ci, ma u e le … ?
8. Li e mul fier de … filio.
9. E que Maria ha ja revenate? Lo e … saco de mano in le coridor.
10. Mi amicos sovente raconta de … viages.

Pova tu ja bien usar tute posesives?

Published in: on July 11, 2009 at 3:52 am  Leave a Comment  
Tags: , ,

“Le Fea” (fine)

Le prince, que vidavi que fuor de sei boca saliavi plure perles i plure diamantes, demandavi lei que el dicaria lui, de u cilo vena. El racontavi lui su tute aventur. Le prince consideravi que tel habilitá ha un valor plu grande di tuto, que on povaria dar come un dote a un altre seniorina, il ha conductate lei via al palace de su patre, le rege, u il ha maritate se con lei. Ma de sei sorora nu pova dicar que el ha devenate si inamable, que sei propre matre exilavi lei via de se, i le filie infelice, hante multo curate i trovante nul, que povaria aceptar lei, tosto moriavi in un cante de foreste.

(fine)

Published in: on July 10, 2009 at 1:39 pm  Leave a Comment  
Tags: , ,

“Le Fea”, parte 6

Sitosto que sei matre havi remarcate lei, el criavi a lei: “Bien, mi filia?” – “Si, matre”, respondavi lei le ruda, gectante a fore un serpente i un rana. – “Oh ciel!” exclamavi le matre, “coi vida yo? Sei sorora e culpable in tuto; yo va pagar lei por cilo!” E el imediatemente curavi por batar lei. Le infante infelice ha curate via i cachavi se in le mas prochan foreste. Le filio del rege, le quel havi revenate de chase, encontravi lei; i vidante que el e si bel,
il questionavi lei, coi el fa ci tuto sol i por coi el plora. – “Oh, senior, mi matre ha exilate me fuor de le casa.”

(le continuacion secuara)

Published in: on July 8, 2009 at 12:04 pm  Leave a Comment  
Tags: , ,

PARLAMO MONDIAL! – Le noveme lecion: “Pronome impersonal lo”

LE NOVEME LECION – “Pronome impersonal lo”.

Le pronome “lo” va usate in sense plu abstracte di neutral “il”.

1. Il va usate come englese “it”.

Exemples:
Lo pluvia.
Lo niva.
Lo e un bon idea.

2. Il va usate come englese “there” (ma non un place).

Exemples:
Lo e nulo in le case.
Lo e multe buticas in cil strada.

3. Il va usate come englese “so”.

Exemples:
Arivara li tosto?
Yo suposa lo.

 

LE NOVEME LECION: exersices

Lecta bien le frases secuante i memora te les.

1. Lo e ja tempo.
2. Lo tona duran du horas.
3. Yo non creda lo.
4. Lo e nulo da dicar.
5. Lo deva ser il.
6. E li contente? Si, li e lo.
7. Lo e temporano.
8. Lo e sui falte.
9. Lo non e mi auto.
10. E il famose? No, il non e lo.

Comprenda tu ja, come usar le pronome impersonal?

Published in: on July 7, 2009 at 1:12 pm  Comments (2)  
Tags: , ,

“Le Fea”, parte 5

“Lo seria mul bel”, respondavi le filia rudemente, “que yo andaria al surce!” – “Yo vola, que tu anda a la,” dicavi le matre, “i anda imediatemente!” Le filia andavi, ma sempre murmurante. El ha prendate le mas bel vase de argente, le quel evi in le apartamente. Sitosto que el havi arivate al surce, el vidavi un seniora, vestate mul richemente, que sortavi del foreste i demandavi de lei bevar (cilo evi le mem fea, que havi prendate le forme i vestimentes de princesa, por vidar, come grande seria lo male de cil filie). “Ha yo venate a ci,” dicavi lei le rude i fier filie, “por donar te bevar? Certanmente, yo ha aportate un vase de argente specialmente por lo, por donar bevar a cil seniora! Mi opinion e: prenda tu mem acua, si tu vola bevar.” – “Tu nulmente e amable,” dicavi le fea sin coler. “Bien, poique tu e si preste a servar, yo fa te  un don, que a chascun parol, que tu parlara, sortara fuor de tui boca o serpente o rana.”

(le continuacion secuara)

Published in: on July 6, 2009 at 11:47 am  Leave a Comment  
Tags: , ,

PARLAMO MONDIAL! – Le octeme lecion: “Pronomes personal”

LE OCTEME LECION – “Pronomes personal”

In singular (come nominative i complemente):

yo, me (primer person)
tu, te (secunde person)
il, lui (trime person masculin)
el, lei (trime person feminin)
il, lo (trime person neutral)

In plural (come nominative i complemente):

nu, nos (primer person)
vu, vos (secunde person)
li, les (trime person)

Reflexiv, trime person in singular i plural:
se

 

LE OCTEME LECION: exersices

Inserta le pronomes besoniate in lor forme corecte:

1. E tu Miguel? Yo pensa, que yo conosa …
2. Le amica de Cristina e ora in le citá. Yo ha encontrate … in le butica.
3. El vesta … sempre elegantemente.
4. Yo non pova trovar mi libre. U e … ?
5. Nu atenda ja longuemente. Dica …, cuando venara vu?
6. U e tui fratre? Yo non vidavi … hodie in le scola.
7. Si tu non conosa, come far lo, yo pova dar … un conselie.
8. Un cate lava …
9. Li e tui amicos? Yo non conosa …
10. Yo vola lectar le jurnal. Da lo a …

Memora tu te, come usar le pronomines personal?

Published in: on July 5, 2009 at 3:04 pm  Leave a Comment  
Tags: , ,
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.